I have about 15 posts in draft that I have to complete, many of them from the 101 in 1001 list, and I have to find the time to complete them. This is about my engagement.
Și o să scriu în română, din motive de emoții și negăsire de cuvinte.
În realitate, noi ne-am decis să ne căsătorim de ceva vreme, cred că prin perioada sărbătorilor de iarnă, dar nu mă ceruse-ceruse și nici inel nu aveam. Și l-am stresat eu destul de mult, cred, cu chestia asta. Eram decisă să nu mă mărit fără să mă simt și eu logodită o perioadă. Yep, I'm a sucker for romantic crap.
Așa că nah, omul s-a conformat și mi-a făcut surpriza fix de ziua mea. Cum s-a întâmplat toată chestia, asta-i o poveste scurtă, da' faină. Și mi-a dovedit că, deși B se laudă că la el a murit romantismul de mult, well, nu l-a și îngropat și mai are câte un zvâc din ăsta de mă dă pe spate din când în când.
Nu, nu m-a scos la o cină la lumina lumânărilor, nici în parc, nici nu s-a pus într-un genunchi (că deh, îl dor mai ceva ca la moșnegi). A venit acasă trântind, că e obosit, că a umblat prin magazine și nu mi-a găsit nici un cadou și că se mai duce să mai caute mâine (adică azi). „Dar ți-am luat un ou Kinder” - tradiție la noi în casă, cam de fiecare dată când se duce la cumpărături îmi ia câte unul.
Io, nervoasă pe el, că fraternizase cu... fratemiu la o chestie și mie nu mi-a convenit, nici măcar n-am deschis oul decât după vreo două ore, când omul deja se plictisise de așteptat și se culcase.
Dar și când l-am deschis... Am fost confuză pentru un minut, nu înțelegeam ce caută inelușul în ou și unde era surpriza!
Toată chestia asta a fost foarte romantică. A ales o metodă inedită, folosindu-se de o tradiție de-a noastră, plus munca să desfacă Kinder-ul, să înlocuiască surpriza și să-l împacheteze la loc. Iar inelul... inelul nu e ce visam eu ... este mult mai frumos și mi se potrivește extraordinar. Îl ador și nu mă mai satur să mă uit la el și la cum arată pe mâna mea. Eu aș fi vrut ceva vintage, neapărat alb, cu piatră turcoaz sau albă (dar sub nici o formă diamant). E alb, într-adevăr (a vrut el aur, nu argint, pentru că argintul își schimbă culoarea în timp), dar nu e vintage. Sunt două benzi bătute cu pietricele și are o aplicație sub formă de inimioară - foarte delicat, romantic și absolut superb! Și mă bucur că voi avea ocazia să-l port toată viața pe mână.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu