De dimineaţă

De dimineata m-am trezit in iad,
calcand pe lava-ncinsa, pe oase si orgolii,
strivita de al tau picior de fier,
fara putere, fara zambet, intre umbre.
Mi-ai spus doua cuvinte, pe care le aud
la nesfarsit, si mintea-mi arde in tacere...
m-ai luat de mana delicat, suav,
si m-ai lasat aici, intre schelete-mprastiate in cenusa.
De dimineata m-am trezit in iad -
acolo am cazut pe moale, strivita de a ta vointa,
cu sangele din vene scurs, cu ochii-nchisi,
un suflet ratacit, murdar, strigand spre iarna.

© moonlight 2009