Zona de confort

Se vorbeste mult despre aceasta stare de lucruri pe bloguri, in carti de business, in reviste de femei. Recomandarea generala este ca trebuie sa iesi din aceasta zona daca vrei sa te dezvolti, sa evoluezi intr-o anumita directie.

Multi dintre noi isi creeaza, voit sau nu, zone de confort in majoritatea sectoarelor vietii, fie ca acestea se regasesc acasa, in relatia cu persoana iubita sau la job. O zona de confort este acea stare care iti permite sa fii relaxat, sa nu iti faci prea multe probleme pentru ce va fi maine. La prima vedere, ar fi doar avantaje – este un loc familiar, in care nimic nu te ameninta; iti aduce acea mult dorita siguranta, spre care aspiram cu totii. Dezavantaje – oarecum putine, iar pentru omul comod din fire, acestea sunt de multe ori nerelevante: diversitate, noutate, sentimentul ca nu stai niciodata pe loc.

Sa te afli intr-o zona de confort poate fi avantajos pentru o perioada scurta de timp. Sentimentul de siguranta pe care ti-l da poate fi benefic intre doua perioade agitate. Si totusi, esti limitat de faptul ca nu te dezvolti in nici o directie, nu ai satisfactia ca ai ajuns la un rezultat riscand, nu inveti nimic nou; iar de aici pleaca, de cele mai multe ori, frustrarile.

Mi-am pus deseori intrebarea, ce trebuie sa fac pentru a iesi din zona de confort. M-am aflat acolo deseori de-a lungul vietii, dar parca in ultimii ani din ce in ce mai mult. Am senzatia ca, pe masura ce trece timpul, devin din ce in ce mai comoda, din ce in ce mai prinsa in tabieturile mele. M-am mandrit mereu cu faptul ca ma plictisesc repede chiar si de lucrurile care imi plac. Poate pentru unii nu e un motiv de lauda, insa mereu am crezut ca plictiseala ma va impinge sa lucrez cu mine, sa ma dezvolt, sa ma ridic. Imi aduc aminte de clasa a opta, cand aveam cel mai dragut prieten posibil; tineam mult la el, si culmea, in afara profei mele de romana, toata lumea credea ca ne potrivim. Dupa 6 luni, am ajuns la concluzia ca faceam mereu acelasi lucruri, ca nu mai putea exista nimic nou. Evident – imatura – in loc sa incerc sa schimb ceva, i-am zis ca m-am plictisit si ca nu mai vreau sa mai fim impreuna.

Candva in timpul facultatii insa, mi-a pierit curajul si n-am mai facut gesturi atat de drastice ca sa ies din starea de “life is pink and fuzzy”. Insa mereu am actionat in directia buna, aceea de a evolua ca persoana, mai curand decat a face ceea ce e corect. Cand am simtit ca ma plafonez in relatia cu Mihai, am plecat in Spania. Cand am terminat facultatea, am riscat si am ramas in Bucuresti, desi totul in mine ma indemna sa ma intorc acasa. Cand munca nu mi-a mai adus satisfactia ca sunt pe picioarele mele, m-am apucat de dansuri. Singurul lucru de care m-am plictisit foarte repede, dar asupra caruia nu am actionat direct, a fost Ionut; asta probabil pentru ca, dupa o anumita varsta, invariabil, cauti siguranta in relatia de cuplu, si am crezut ca el o sa mi-o asigure.

Am atins subiectul asta pentru ca de aproape doi ani sunt intr-o zona de confort in ceea ce priveste munca. OK, poate nu chiar de doi ani, pentru ca primele luni au fost cele in care am invatat ce si cum; dar in ultima perioada, am fost groaznic de relaxata in job. N-am mai invatat nimic nou de vreun an, si singurele lucruri care m-au mai scos din rutina zilnica (desi pentru foarte scurt timp) au fost trainingul cu agentii din Sibiu si auditul intern. De mult timp zic ca trebuie sa fac ceva nou, si totusi comoditatea m-a facut sa ma sabotez, refuzand periodic oferte de joburi. A fost nevoie de un sut in partea cea mai dureroasa a corpului ca sa ies din starea asta. La fel ca si in ultima relatie pe care am avut-o, evenimente exterioare mie au determinat evadarea din confort zone.

Nu stiu care e cea mai buna metoda de a evada. Poate ca trebuie sa te trezesti intr-o dimineata si sa spui, de azi fac asta. Poate ca trebuie sa incepi ceva nou, care sa-ti aduca satisfactii. Poate ca trebuie sa rupi legatura cu trecutul. Sa te arunci cu coarda elastica, sa saruti un necunoscut intr-un club, sa-ti dai demisia, sa inveti finlandeza. O schimbare pe unul din planuri determina de multe ori o schimbare de atitudine si pe celelalte.

Mai am o singura zona de confort. Intre 8 jumate si 2 noaptea. E data de canapea si serialele mele preferate (zilele astea, Gilmore Girls). Planul e sa ma apuc de repetat spaniola si portugheza, pentru ca de cand nu mai vorbesc zilnic cu clientii, au cam ruginit. Daca reusesc sa ma desprind de canapea, dau de baut.

The First Day of the Rest of Our Lives

Intr-o lume ideala, ziua de azi s-ar fi desfasurat altfel. As fi ajuns la munca si as fi inceput sa monitorizez agentii. As fi beneficiat de privirile dulci ale Ioanei, care spun "iar ai venit la unspe". As fi avut parte de obisnuitele meciuri cu oamenii. As fi avut 5 ferestre de communicator deschise, cu 5 persoane punand intrebari in acelasi timp.

In schimb, ziua a inceput la 10 cu o sedinta la care nu-mi doream sa particip. Urmata de sedinta cu oamenii, si minunatul anunt ca oprim livrarea serviciilor in 3 luni jumate. Inca imi suna in urechi intrebarea Alinei atunci cand i-am rugat sa vina in meeting... "s-a intamplat ceva rau?"...

Intr-o lume ideala, n-ar exista criza. Companiile nu ar fi fortate sa reduca costurile. Calitatea ar prima in fata cheltuielilor.

Singurul lucru de care sunt multumita este ca noi, toata echipa, ne-am facut treaba cum trebuie. Clientul nu a avut niciodata de ce sa se planga. In urmatoarele 3 luni, pentru toata lumea de pe UPS, viata se va schimba. Dar va mai dura ceva pana cand ne vom da seama pe ce drum vrem sa mergem. Sper totusi ca pana in octombrie, toti sa isi gaseasca un job. Inclusiv fetitele putere puf.

Testul de inteligenta al lui Einstein

Prezumtii:

1. Exista 5 case, fiecare de alta culoare.
2. In fiecare casa locuieste o singura persoana, fiecare de alta nationalitate.
3. Fiecarui locatar ii place o anumita bautura, fumeaza o anumita marca de tigari si detine un anumit animal de casa.
4. Nici una din cele 5 persoane nu bea aceeasi bautura, nu fumeaza aceeasi marca de tigari si nu detine acelasi animal de casa.

Se dau urmatoarele:

a) Britanicul locuieste in casa rosie.
b) Suedezul are un caine.
c) Danezul bea cu placere ceai.
d) Casa verde se afla in stanga casei albe.
e) Locatarul casei verzi bea cafea.
f) Persoana care fumeaza Pall Mall are o pasare.
g) Locatarul casei din mijloc bea lapte.
h) Locatarul casei galbene fumeaza Dunhill.
i) Norvegianul locuieste in prima casa.
j) Fumatorul de Marlboro locuieste langa cel care are o pisica.
k) Locatarul care are un cal locuieste langa cel care fumeaza Dunhill.
l) Fumatorul de Winfield bea bere.
m) Norvegianul locuieste langa casa albastra.
n) Germanul fumeaza Rothmans.
o) Fumatorul de Marlboro are un vecin care bea apa.

Cine are acvariul cu pesti?


(Albert Einstein sustinea ca 98% din populatia globului nu este in stare sa rezolve acest test...)