Aveam în facultate o colegă care se ducea, din când în când, la o ghicitoare. Zicea ea că îi chiar spune lucruri pe bune. Mai aveam o colegă care era total împotriva acestei practici, pe care o considera păcat. Mă rog, nepoată de preot, se-nțelege pe undeva gândirea asta. Credea fata și în vrăjitorii de genul ațe legate pe la nuș ce colțuri. Chestii din astea SF.
Cu toate astea, la astrolog m-aș duce. Eu una cred în zodii. Anii de citit horoscoape mi-au dat de înțeles că sunt un berbec tipic și, în general, am observat că atunci când vine vorba de generalități, lucrurile se cam potrivesc. Nu cred în zodiacul zilnic, ăla pe care îl citești prin ziare, pentru că, în general, e făcut la mișto. Pe principiul, „tu ce zodie ești?” „Păăăi, vărsător.” „Și ce faci azi?” „Mă duc să-mi plătesc gazul și apoi ies în oraș cu soțul”. Și scrie horoscopul la vărsător că „Astăzi e posibil să dați bani, să plătiți niște facturi. La capitotul dragoste stați foarte bine, e posibil să vă facă soțul sau soția o surpriză, un cadou, poate o ieșire în oraș.” Sound familiar?
Cum ziceam, m-aș duce o dată la un astrolog, să-mi facă o hartă astrală și să-mi zică de ce naiba nu am noroc decât la chestiile care pentru mine nu contează, pe când singurul lucru care contează pentru mine cu adevărat în viață îmi este, deocamdată (sper), interzis. Poate are universul un plan pentru mine de care nu sunt conștientă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu